Prin decizia dată în cazul senatorului PNL Akos-Daniel Mora, Curtea Constituţională obligă Senatul nu doar să supună votului plenului situaţia liberalului găsit incompatibil, ci şi să clarifice, printr-o lege, sancţiunile care pot fi aplicate demnitarilor în caz de conflict de interese sau incompatibilitate. Rămâne de văzut dacă actuala majoritate va pica sau nu testul de integritate.

Senatorul PNL Akos-Daniel Mora a fost găsit incompatibil de Agenţia Naţională de Integritate pe 20 aprilie 2011, iar raportul ANI a fost validat de magistraţii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în 24 septembrie 2013. Cu toate acestea, Comisia juridică a Senatului a refuzat să discute o eventuală revocare a mandatului liberalului, sub pretextul că starea de incompatibilitate nu priveşte mandatul de senator, ci a fost constatată pentru funcţia deţinută anterior de Mora, respectiv cea de consilier judeţean. Prin urmare, situaţia senatorului PNL nici nu a mai ajuns să fie discutată în plenul Camerei Superioare.

În urma refuzului Senatului de a ţine cont, practic, de o decizie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Consiliul Superior al Magistraturii a cerut Curţii Constituţionale să se pronunţe asupra existenţei unui conflict juridic de natură constituţională între autoritatea judecătorească (reprezentată de ICCJ) şi autoritatea legiuitoare (reprezentată de Senat). Ei bine, Curtea Constituţională a dat dreptate CSM, iar prin motivarea deciziei (publicată ieri în Monitorul Oficial) obligă Parlamentul şi să clarifice legislaţia în vigoare.

Când se aplică interdicţia de trei ani

În cazul constatării unui conflict de interese sau a unei stări de incompatibilitate, Legea nr. 176/2010 (privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice şi de modificare şi completare a Legii de înfiinţare şi organizare a ANI) stabileşte interdicţia de a mai ocu