După o evoluţie descendentă timp de câteva decenii, utilizarea cărbunelui pentru producerea energiei este din nou în creştere. Cărbunele este încă o sursă importantă de energie în Europa, acoperind aproximativ o pătrime din producţia de energie electrică. Sunt planificate în jur de 50 de noi termocentrale pe cărbune. Din păcate însă, cărbunele este sursa de energie cu cel mai ridicat nivel de emisii de carbon din UE, contribuind cu aproximativ 20% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră.
România ocupă însă locul doi în Europa în topul poluării generate de termocentralele pe cărbune, pe aceeaşi poziţie cu Germania, potrivit unui raport al Alianţei pentru Sănătate şi Mediu (HEAL). Impactul acestei poluări în România se ridică la 2.731 de decese premature, aproximativ 1.284 de cazuri noi de bronşită cronică şi peste 619.660 de zile de lucru pierdute anual. Costurile economice ale impactului termocentralelor pe cărbune asupra sănătăţii în România sunt estimate la circa 8 miliarde de euro pe an.
Realizatorii raportului spun că emisiile de la termocentralele pe cărbune din Europa contribuie în mod semnificativ la ponderea îmbolnăvirilor cauzate de poluarea mediului. Cele mai recente date arată că impactul la nivelul UE se ridică la peste 18.351 decese premature, aproximativ 8.628 de cazuri noi de bronşită cronică şi peste 4 milioane de zile de lucru pierdute anual. Costurile economice ale impactului termocentralelor pe cărbune asupra sănătăţii în Europa sunt estimate la circa 43,1 miliarde de euro pe an. Aceste costuri sunt asociate mai ales cu afecţiuni respiratorii şi cardiovasculare.
Împreună, termocentralele din Polonia, România şi Germania sunt responsabile pentru mai mult de jumătate din efectele asupra sănătăţii. Alte efecte importante sunt atribuite arderii cărbunelui în Bulgaria, Cehia, Grecia, Serbia, Turcia şi Marea Britanie.
Mai
