Consolidarea fiscală şi dezintermedierea bancară afectează economia, dar procesul de convergenţă şi recuperarea decalajelor nu se poate baza pe deficite mari, care de multe ori înseamnă bani risipiţi, iar corecţiile sunt chiar mai adânci decât creşterile, afirmă guvernatorul BNR, Mugur Isărecsu

"Trebuie să facem consolidarea fiscală, şi am făcut-o, şi, datorită crizei din zona euro, trebuie să facem faţă procesului de dezintermediere ale băncilor-mamă. Se pare că ambele procese sunt suportate cu greutate de economia românească", a spus Isărescu la un eveniment oraginzat la BNR de Aspen România şi The German Marshall Fund, la care a participat şi premierul Victor Ponta.

Şeful băncii centrale a completat că în statele care se află în proces de recuperare a decalajelor stabilitatea preţurilor şi stabilitatea financiară sunt chiar mai importante decât pentru statele dezvoltate, criticând totodată ideea vehiculată în spaţiul public de o serie de analişti care vorbesc de majorarea deficitului bugetar ca soluţie pentru o creştere economică mai accelerată.

"Uneori se pune faţă în faţă deficitul bugetar cu procesul de catching-up, hai să facem un deficit de 10% să ne dezvoltăm mai repede, dar nimeni nu realizează că deficitul bugetar, care uneori nu duce decât la risipă de cheltuieli, atunci când trebuie corectat, te dă înapoi mai mult decât ai crescut" a explicat Isărescu.

El a arătat că Uniunea Europeană trebuie să gândească un mecanism care să împace integrarea bancară şi procesul de dezintermediere, mai ales în condiţiile unui angajament de consolidare fiscală la nivel continental.

În contextul integrării financiare, care va deveni din ce în ce mai puternice, Isărescu afirmă că prezervarea puterii de supraveghere în intregime la nivel local ar duce la un rezultate suboptimal, din cauza informaţiilor limitate.

"Organul de sup