„Dar, d-ra profesoară, salariul minim ajută pe cei cu venituri mici şi oricum nu ştim sigur că influenţează negativ firmele!“, spuse pe un glas destul de ridicat Sergio, un masterand, în cursul de microeconomie.
Discutam, ce e drept, un pic mai aprins ca de obicei, despre efectele salariului minim. La Universitatea Maryland, precum în alte universităţi americane, dialogul şi dezbaterile dintre profesori şi studenţi pe temele predate sunt încurajate. Schimbul de replici cu Sergio a pornit de la faptul că în literatura de specialitate nu există un consens asupra efectelor salariului minim asupra firmelor, locurilor de muncă şi asupra şomajului.
Există două studii, ambele extrem de cunoscute, care găsesc rezultate opuse. David Card, profesor la Universitatea California, Berkeley, şi Alan Krueger, de la Universitatea Princeton, au publicat un studiu, în 1994, în American Economic Review, una dintre cele mai importante jurnale de economie din lume, în care estimează efectele creşterii salariului minim. Aceştia realizează o anchetă la restaurantele de fast-food (care angajează lucrători cu salariul minim) din New Jersey, care a crescut salariul minim de la 4,25 dolari pe oră la 5,05 dolari pe oră şi ajung la concluzia că nivelul de ocupare nu fost afectat de creşterea salariului minim.
Într-un studiu ulterior, David Neumark, de la Universitatea Michigan State, şi William Wascher, de la Banca Centrală Americană, estimează că efectul creşterii salariului minim asupra nivelului de ocupare este negativ, folosind date administrative despre locurile de muncă de la restaurantele fast-food din acelaşi stat şi interviuri telefonice.
În Romania, nu este clar dacă măririle salariului minim din trecut au avut un efect negativ asupra firmelor sau dacă au dus la o rată a şomajului mai ridicată. Conform datelor furnizate de Eurostat şi Ministe
