Trăirăm cu sufletul la gură o săptămână întreagă de mare război mare pe acciza de şapte eurocenţi la carburanţi. Dom’ Băsescu, vajnic patrihoţ, i-a zis răspicat „suprataxare”, tertip (USL-ist) de disimulat bani negri, pentru pomeni electorale şi s-a pus, frăţioare, de-a curmezişul, perorând că, simţindu-se responsabil ca preşedinte, el nu permite jecmănirea poporului. Drept urmare, va uza de atribuţiile dumisale constituţionale, va respinge bugetul şi va bloca şi Acordul cu FMI. Aşa ca să fie treaba treabă şi să ştie toată lumea că, fără pixul dumnealui, nu se mişcă nimic, nimic. Ponta, alias „Pisicuţul”, a zâmbit în felul său, şăgalnic (după unii), iresponsabil (după alţii) şi a zis că menţine acciza, prezentând-o într-un ambalaj frumos, ca pe o tăxuţă nevinovată, uşor suportabilă, fără cel mai mic efect asupra inflaţiei şi scumpirilor.

Cei doi stâlpi ai firmamentului politic autohton s-au întâlnit totuşi la Cotroceni. Au vorbit ei ce-au vorbit, dar tărăşenia a rămas tot ca înainte, adică încurcată şi cu pericolul de a arunca iarăşi ţara în criză. Unele agenţii internaţionale au scris că dl Băsescu a cam luat-o pe arătură. Acasă, în ţară, nişte sondaje înclinau, prin ceea ce declarau respondenţii, că premierul şi guvernul, având dreptul prin fişa postului să facă bugetul, sunt ceva mai raţionali, spre deosebire de preşedinte care îşi cam pune poalele-n cap. Baremi, ieşirea de şase seara a „cucului” de la finele săptămânii le-a pus capac la toate. Instalat la pupitrul cu stema prezidenţială, prezidentul nostru doar că nu şi-a pus mâinile-n şold, ca o mahalagioaică din Ferentari, ca să-l facă albie de porci pe preopinentul de la Palatul Victoria. A anunţat presa că face o scurtă declaraţie. Scurtă, belicoasă, vulgară, cu accente paranoide, trimiţând la... psihiatrie şi făcându-te să te întrebi dacă funcţia de preşedinte poate suporta comportamentul ex