"Cred în mod sigur că trebuie să facă parte din marele proiect care aniversează o sută de ani de România. 2018 este o dată rezonabilă şi acceptabilă şi cred că, la 1 iulie 2019, când România va deţine preşdinţia UE, da, trebuie toţi cei care vin la Bucureşti să vină cu euro la ei, nu cu lei", a afirmat Ponta, la conferinţa cu tema "România investiţiilor, România dezvoltării" organizată la sediul Bănci Naţionale.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a arătat miercuri, într-o prezentare susţinută la Academia Română, că România are nevoie de încă zece ani pentru a ajunge la 60% din media UE a PIB/locuitor, la finalul acestui interval regăsindu-se şi o perioadă de acalmie politică, fără alegeri timp de trei ani (2021-2023), recomandată pentru aderarea la euro.
Oficialul BNR a precizat, joi, la conferinţa la care a participat şi premierul Ponta, că nu a pronuţat 10 ani pentru trecerea la euro, această cifră fiind doar trecută în prezentarea de pe site-ul băncii centrale, iar discursul susţinut la Academia Română s-a dorit doar o deschidere pentru "un câmp de discuţie serios".
În urmă cu o lună, premierul a declarat că perioada 2018-2020 este o ţintă realistă pentru intrarea în zona euro, iar România urmăreşte cu prudenţă Polonia, ţară mult mai avansată în ceea ce priveşte reformele structurale.
"Vrem să fim pregătiţi şi competitivi atunci când ne alăturăm zonei euro. Cred că 2018-2020 este o ţintă realistă. Urmărim, în mod prudent, Polonia, care este mult mai avansată decât România în ceea ce priveşte reformele structurale", a afirmat Ponta.
Anterior, în luna iunie, Ponta arăta că România poate fi pregătită din punct de vedere structural pentru adoptarea monedei euro în 2017-2018 şi ar putea deveni membră a zonei euro în acest orizont de timp.
Premierul a făcut şi atunci referire la Polonia, afirmând că s-a "pus de acord cu perspecti
