În timp ce în alte oraşe din ţară viaţa culturală a luat-o pe un făgaş normal, în Bistriţa, aceasta continuă să fie o „Cântare a României“ eternă, din cauza unor aşa-zişi manageri culturali precum Dorel Cosma. Acesta ocupă, încă din anii '80, posturi de conducere la diverse instituţii culturale din Bistriţa, îmbogăţindu-şi CV-ul gras şi umflat şi ajungând, în cele din urmă, să se lipească definitiv de scaunul Centrulu Cultural Municipal, principala instituţie culturală din oraşul nostru. Dorel Cosma este amator de titluri pompoase, îşi tapetează biroul cu fotografii, publicaţii şi trofee proprii, dar menţine oraşul Bistriţa la un nivel de mediocritate ruşinos, prin toate evenimentele pe care le organizează, deşi primeşte din partea Primăriei Bistriţa finanţări de miliarde de lei vechi.
Meşterul Dorel se pricepe la toate E greu să te decizi cu ce să începi din lunga listă de penibilităţi ale acestui personaj, cu nume parcă predestinat pentru o viaţă culturală tipică românilor : leneşă, jenantă, făcută doar pentru propriul interes, dar gata să plesnească de cât a fost umflată cu laude. Dorel a înfiinţat ansambluri, a călătorit peste hotare, a făcut festivaluri, reviste, doctorate, masterate, emisiuni, a dat premii... Totuşi, dacă ar fi să tragem linie şi să ne evaluăm valoarea ca oraş cultural, am fi ZERO! Zilele Bistriţei, tot mai triste Înţeleg că Zilele Bistriţei sunt o manifestare pentru marea masă şi nu ar trebui să avem mari pretenţii în ceea ce priveşte ţinuta evenimentelor muzicale. Totuşi, nu pot să nu remarc tristeţea ultimelor ediţii. Keo, Skizzo Skilz, Smiley, chici, michi, frichi… o grămadă de trupe şi domnişoare fără voce, pe gustul adolescenţilor acneici care sunt încă în căutarea propriei identităţi. Niciun nume important n-a mai urcat pe scenă la Bistriţa de ani buni. Deşi Zilele Bistriţei au un buget substanţial în fiecare an, în locul uno