Cancelarul Angela Merkel, cel mai popular politician german şi cea mai puternică femeie din lume, a primit ieri oficial şefia noului guvern de la Berlin sub promisiunea că va inversa o parte din reformele care au făcut din Germania una dintre cele mai competitive economii din Europa, că va introduce în premieră un salariu minim şi că va acorda mai puţină atenţie reformei energetice, cel mai ambiţios plan al ei, şi mai multă stimulării creşterii. Angajamentele, criticate de industriaşii germani, sunt veşti bune pentru România şi mai ales pentru exportatorii români deoarece creşterea salariilor şi a economiei va duce la un consum intern mai mare, iar Germania este cel mai mare partener comercial al României, cu care se apropie de echilibru.
De asemenea, veştile sunt bune şi pentru economiile mai slabe din zona euro, aşa cum a sesizat premierul Franţei Pierre Moscovici, deoarece prin majorarea costurilor cu forţa de muncă exporturile germane devin mai scumpe, lăsând loc pe piaţa internaţională exportatorilor din ţări mai puţin competitive.
„Avem şansa ca în următoarea perioadă legislativă să contribuim la echitatea dintre generaţii fără datorii noi“, a declarat Merkel când şi-a prezentat cabinetul.
Compromisul prin care s-a ajuns după negocieri record la un guvern de coaliţie între creştin-democraţii lui Merkel şi opoziţia social-democrată trage Germania către stânga, inversând reformele Hartz IV ale cancelarului Gerhard Schröder creditate cu transformarea Germaniei în ultimul deceniu din „omul bolnav“ al Europei în principalul motor de creştere al continentului, scrie The Telegraph.
Economişti şi oameni de afaceri de toate tipurile s-au grăbit să atace planurile de guvernare, criticându-le că nu fac nimic pentru a stopa eroziunea lentă a dinamismului german şi că insistă inflexibil pentru mai multă austeritate în Europa.
„Este o
