Dacă aţi privit vreodată un fulg de zăpadă printr-o lupă, aţi observat cu siguranţă complexitatea incredibilă a acestor structuri. V-aţi întrebat vreodată cum iau ele naştere?
Jurnaliştii pbs.org au stat de vorbă cu doi experţi, pentru a înţelege mai bine ştiinţa din spatele fulgilor de nea.
În primul rând, experţii preferă termenul de „cristale de gheaţă“, în defavoarea uzualului „fulg de zăpadă“.
„Un cristal de zăpadă este format, după cum ne dăm seama din nume, dintr-un singur cristal de gheaţă. Un fulg de zăpadă este un termen mai general; poate însemna un cristal individual, câteva cristale alipite sau o aglomerare de cristale care formează «bilele pufoase» care plutesc din nori“, explică Kenneth Libbrecht, profesor de fizică de la California Institute of Technology.
Cristalele de zăpadă se formează din vapori de apă care se transformă în gheaţă în interiorul norilor. În centrul lor se află o particulă de foarte mici dimensiuni – de cele mai multe ori un fir de praf – în jurul căreia se dezvoltă ramificaţii complexe.
„Aceste nuclee pot fi observate în toţi fulgii de nea, dar nu cu ochiul liber sau cu un microscop obişnuit, ci cu un microscop electronic“, mai explică el.
De ce au fulgii şase laturi sau braţe? Moleculele de apă sunt formate din doi atomi de hidrogen şi unul de oxigen. „Atomii şi moleculele se pot combina în diferite moduri şi, în cazul apei, se combină în structuri hexagonale. Aceste structuri sunt responsabile pentru simetria fulgilor de nea“, spune Libbrecht.
Temperatura şi umiditatea sunt factori cheie în formarea structurilor. Dacă umiditatea este scăzută, fulgii sunt blocuri hexagonale simple, însă dacă umiditatea este mai mare, cristalele capătă ramificaţii complexe. Foto Magia fulgilor de zăpadă, observată de îndeaproape
„Forma finală a unui fulg de nea este o lecţie de istori