Văzută ca o poartă spre paradisul prosperității, apropierea Moldovei de UE este tot mai dorită de mulți moldoveni.
În ultimul timp, distanța dintre Chișinău și Bruxelles a crescut ori s-a micșorat, ca într-un joc al oglinzilor strâmbe. Valsul integrării are însă pași matematici, cu instituții și termene concrete care arată cât de mult s-a apropiat Moldova, până în acest moment, de ringul de dans al Uniunii Europene.
Cu mai bine de un an înainte de termenul stabilit pentru semnarea acordului de asociere, căutăm să aflăm ce cred simplii cetățeni despre nevoia acestei simple modernizări, numită europenizare.
Văzută ca o poartă spre paradisul prosperității, apropierea Moldovei de Uniunea Europeană este tot mai dorită de mulți moldoveni. Agricultura, încă neperformantă, este cel mai sensibil domeniu din Odiseea integrării.
Legile comunitare pun condiții de calitate, iar glumele cu cipul la măgar nu sunt simple bancuri, ci soluții pentru ca agricultura să devină competitivă, crede inginerul cadastral din Vărzărești, Nisporeni, Ilarion Guidea.
Ilarion Guidea: „Înainte se făceau multe pe hârtie, dar în realitate foarte puţin pentru modernizarea satului. Nu aş spune că se face mult în prezent. Tot se vorbeşte mult, dar puţin se face. În schimb, unele mişcări mici se văd. Fiind o ţară agrară, baza fiind la sate, atenţia ar trebui să fie îndreptată mai mult în direcţia aceasta. Însă, tradiţional, oraşul a fost tot timpul pe primul loc. Şi lozinca veche care era „Să egalăm viaţa de la oraş cu viaţa de la sat” nu s-a îndeplinit şi probabil că în viitorul apropiat nu se va îndeplini.”
Valentina Ursu x Valentina Ursu Europa Liberă: Dar, pe de altă parte, totuşi moldoveanul prea mult plânge şi mai greu îşi răsuflecă mânicile ca să se implice şi el. Pentru că nu o să vină nimeni din vârful puterii, nici din altă
