Dezvăluirile pe care Edward Snowden le-a făcut în 2013 cu privire la interceptările operate de către serviciile americane în întreaga lume au provocat temeri faţă de un adevărat Big Brother atotputernic, în faţa căruia nimic nu mai este privat.
În centrul undei de şoc care a continuat să se propage de la începutul lui iunie se află un consultant în domeniul informatic care a devenit, la vârsta de 30 de ani, un "whistleblower" (o persoană care lansează un semnal de alarmă) solitar, pe nume Edward Snowden, considerat "trădător" de către numeroşi americani.
În prezent refugiat în Rusia, după ce fugit din Statele Unite, tânărul a încredinţat presei, în special cotidianului britanic The Guardian, zeci de mii de documente care prezintă detalii despre capacităţile tentaculare ale Agenţiei americane însărcinate cu interceptarea comunicaţiilor, NSA.
Într-unul dintre rarele sale interviuri, Snowden a declarat că speră ca dezvăluirile să conducă la mai multă transparenţă. "Ceea ce ne îngrijorează cel mai mult nu este faptul că supravegherea poate avea loc în vreun plan teoretic, ci că are loc fără ca majoritatea populaţiei să fie măcar la curent cu faptul că este fezabilă", a declarat el pentru revista Time, care l-a clasat pe poziţia a doua ca "omul anului".
Prin intermediul numeroaselor dezvăluiri, lumea a descoperit cu groază amploarea acestor programe de supraveghere informatică NSA, vizând în mod "întâmplător" numeroşi cetăţeni americani, spre marea nemulţumire a organizaţiilor americane de apărarea libertăţilor individuale şi vieţii private, care denunţă un adevărat "Big Brother" guvernamental.
Această emoţie l-a determinat pe Barack Obama să promită reforme, încă din august, argumentând totodată cu privire la necesitatea acestor programe.
Însă "nu va avea loc o schimbare majoră", preconizează James Lewis, un expert de la CSIS, un
