În Ajunul Crăciunului şi de Crăciun, în diverse zone ale României se păstrează, de generaţii, unele superstiţii.

Pe la sate mai dăinuie credinţa că, în noaptea de Crăciun, animalele vorbesc.

Sătenii se tem ca nu cumva să le audă, pentru că acesta e semn rău. De asemenea, se spune că nu este bine ca femeile să coasă, să ţeasă sau să spele vase, pentru că le paşte nenorocirea. Cine moare de Crăciun este consierat norocos, deoarece se spune că i se vor ierta păcatele. În Botoşani nu se dă nimic din casă în ziua de Ajun. Nici gunoiul nu se dă afară şi nu se împrumută nimic.

Peţitorul, norocul şi cloştile

În Oltenia, fetele pun un căţel de usturoi sub pernă, pentru a-şi visa ursitul. De asemenea, se pun boabe de porumb pe plita sobei: dacă sar şi se depărtează, fata se va despărţi de iubitul ei.

În Bucovina, în noaptea de Crăciun, sunt aşteptate sufletele celor morţi, care se spune că vin la casele unde au trăit pentru a se ospăta, aşa că li se pregăteşte, de seara, un colac şi un vas cu apă.

În Suceava şi Moldova, bucatele de Crăciun se mănâncă după ce vine preotul, sfinţeşte şi gustă din mâncare. Se spune că atunci când vine, trebuie să se aşeze, neapărat, ca să stea peţitorii, norocul şi cloştile!