Moşul s-a transformat în "cetăţean al lumii", fiecare popor îndrăgindu-l în felul său. Legenda lui Moş Crăciun variază de la o regiune la alta a globului şi de la o cultură la alta.
La români, în vechime, Crăciun era un zeu solar, de origine indo-europeană, specific teritoriilor locuite de geto-daci, identificat ulterior cu zeul roman Saturn şi cu zeul iranian Mithra.
Timp de peste un mileniu, creştinii au sărbătorit Anul Nou în ziua de Crăciun. Determinativul de "moş" arată vârsta zeului adorat, care trebuia să moară şi să renască odată cu timpul calendaristic, la Anul Nou.
De-a lungul timpului, pe spaţiul locuit de poporul român au circulat o serie întreagă de legende şi reprezentări ale lui Moş Crăciun. Cele mai vechi îl prezintă pe acesta încercând să împiedice naşterea pruncului sfânt Iisus, deoarece venirea acestuia pe lume aducea moartea Moşului.
Figură naţională
Bogdan Petriceicu Haşdeu derivă cuvântul "Crăciun" de la "crastinium"- "ziua de mâine", iar lingviştii Ovid Densuşianu şi Alexandru Graur din latină: "creatio" (naştere) sau "incarnatio" (încarnare). Cercetătorul Petru Caraman susţine că numele e strict românesc, vecinii slavi doar împrumutându- l. Conform etnologilor, hlamida roşu cu alb a Moşului ar reproduce îmbrăcămintea preoţilor geto-daci, aşa cum atestă o statuetă antică descoperită în cetatea Romula din Olt. Se pare că vinovaţi pentru anularea "figurii naţionale" a lui Moş Crăciun sunt anii de comunism, când Moş Crăciun a fost înlocuit cu tovărăşescul Moş Gerilă (de la rusescul "Ded Moroz").
Moş Crăciun, Father Christmas, Santa Claus, Père Noël, oricum ar fi, şi chiar dacă e cunoscut sub diverse nume, toată lumea îl iubeşte!
La americani: Un bătrân durduliu şi bonom
Americanii susţin că "figura" Moşului i se datorează lui Thomas Nast. În decembrie 1862, Nast publica un desen de Crăciun intitulat "Sa