de I. BÂRSAN
29 decembrie 2013 23:54
22 vizualizari
A-A+
Ca în fiecare an, tinerii din Chirpăr s-au adunat în postul Crăciunului, au organizat ceata de colindători, şi-au ales jude, au făcut repetiţii şi în seara de ajun au colindat pe la gospodarii din sat. Cu răsplata primită de la cei colindaţi au tocmit muzicanţii şi au petrecut cu mâncare, băutură, şi mai ales au jucat şi au cântat.
Ca în fiecare an rezervele materiale ale bunei dispoziţii s-au terminat mai repede decât pofta de distracţie şi atunci colindătorii, conduşi de judele Alin Săsăujan, au procedat la fel ca părinţii şi bunicii lor. După ce a trecut Crăciunul, în 28 dec.
s-au costumat în băieşi şi băieşiţe, denumire a vechilor şatre de ţigani nomazi ce făceau pe vremuri comerţ prin sate cu tot felul de unelte casnice, perii, ţesăli, spoitoare, făraşe etc. şi au pornit să-şi refacă rezervele.
Băieţi mai tineri de 20 de ani s-au îmbrăcat băieşiţe, cu rochii lungi, cu pălării de care atârnau panglici multicolore şi cu feţele acoperite de măşti şi cu spoitoare unse cu cremă pentru încălţăminte. Tinerii trecuţi de 20 de ani s-au îmbrăcat băieşi, şi-au pus căciuli, cămăşi lungi, clopote şi bice.
Cu feţele acoperite de măşti ceata gălăgioasă şi multicoloră a pornit din nou prin sat să mai facă rost de o chişcătură de ceva pentru continuarea petrecerii. Pe cei întâlniţi în cale îi taxau de bani, ori îi mânjeau cu spoitorul. Pe gazdele care i-au primit la colindat le-au onorat cu muzică şi jocuri. Pentru cinstea făcută gazda i-a răsplătit cu câte un pahar de rachiu, cozonac şi bani.
Nici călătorii din automobile n-au trecut fără să plătească vamă. Ceata înconjura maşina şi cei opriţi aşa din cale, trebuiau să aleagă între spoitor sau plată. Tot aşa făceau şi cortorarii spoitori pe vremuri, nu te lăsau p]nă nu le dădeai o chişcătură.
Obiceiul chirpăreni