Grecia preia miercuri preşedinţia semestrială a UE, o provocare în plină epurare economică şi pe fondul alegerilor europene din mai, care riscă să servească drept defulare în toată Uniunea Europeană, după şase ani de criză.
"Nu cred că această preşedinţie poate fi la fel de calmă ca celalalte", a apreciat Zsolt Darvas, economist la institutul Bruegel, la Bruxelles. "Va fi foarte dificil pentru Grecia, din cauza propriilor probleme (...) şi a presiunii exercitate asupra calendarului de alegerile pentru Parlamentul European", anticipează el.
Euroscepticii din toate taberele, impulsionaţi de problemele sociale provocate de criză, ar urma să înregistreze progrese la alegerile prevăzute pentru 22 şi 25 mai în UE.
Astfel, un sondaj IFOP plasa, în octombrie, FN pe primul loc în intenţiile de vot în Franţa.
În Grecia, Syriza, partidul stângii radicale care vrea să obţină din partea creditorilor ţării (BCE, UE şi FMI) o "reducere semnificativă" a datoriei ţării - cu riscul de a speria pieţele -, se află pe primul loc, înaintea Noii Democraţii, formaţiunea premierului Antonis Samaras.
Partidul de extremă dreapta Zori Aurii se află pe locul trei, în pofida punerii sub acuzare a şase dinte cei 18 deputaţi ai săi (dintre care trei sunt încarceraţi, inclusiv fondatorul partidului, Nikos Michaloliakos), după asasinarea de către militanţi ai formaţiunii a unui muzician antifascist în septembrie.
În acest context tensionat de planul de asanare a finanţelor publice impus de troică (BCE-UE-FMI), grecii vor merge la urne şi pentru alegerile municipale, la 18 şi 25 mai.
Samaras, aflat la conducerea unei coaliţii care navighează în ape tulburi cu doar 153 de deputaţi din totalul de 300, ar putea să îngreuneze acest program, cu alegeri generale anticipate în toamnă, chiar din luna mai.
Pentru aceste scrutinuri naţionale, el va beneficia
