Anul acesta a fost unul în care leul ar fi trebuit, aşa cum arătau prognozele, să se aprecieze, USL câştigând detaşat alegerile de la finalul lui 2012, iar obligaţiunile urmau să intre într-un indice regional al JP Morgan.
Vânzările de valută ale celor care doreau să cumpere titluri de stat locale făceau ca euro să atingă în 3 mai minimul acestui an, 4,3072 lei, medie care se mai înregistra în decembrie 2011. În şedinţa respectivă cotaţiile coborau chiar spre 4,29 lei.
Odată atins acest minim, leul a început să fie subminat de luptele dintre Palatul Cotroceni şi Palatul Victoria, euro plasându-se constant în jurul pragului de 4,45 lei, maximul din 2013 fiind de 4,5535 lei, care a fost atins la începutul lui iunie.
Faptul că euro nu a mai coborât sub 4,40 lei se datorează şi deciziei BNR de a reduce dobânda sa de politică monetară, aceasta dorind să stimuleze creditarea în lei a economiei. Astfel, de la 5,25%, la începutul anului, dobânda-cheie a coborât până la minimul istoric de 4%.
În decembrie, leul a fost afectat din nou de politicieni, care şi-ar dori să se afle deasupra legii. Pentru a reuşi să căpuşeze un buget de stat secătuit, guvernul a decis să introducă noi taxe şi accize, astfel că preşedintele Băsescu a putut profita de această oportunitate, refuzând să semneze acordul preventiv cu FMI.
Astfel, euro urca în 18 decembrie la 4,4806 lei, iar săptămâna trecută cursul cobora spre 4,46 lei.
Ieri, media urca de la 4,4597 la 4,4639 lei, într-o şedinţă cu volume modeste de transfer, cotaţiile de la ora 14 fiind de 4,4630 – 4,4660 lei. Comparativ cu finalul anului trecut, deprecierea leului este de 3,52 bani.
Cursul dolarului american a urcat de la 3,2305 lei, cel mai redus nivel începând cu 31 octombrie, la 3,2458 lei, ceea ce face ca moneda americană să se deprecieze cu circa 11,2 bani faţă de sfârşitul lui 2013.