Cel mai excitant lucru legat de Hemingway nu era, pana de curand, pescuitul, tauromahia ori proza, ci un cocktail celebru. Mai nou, am descoperit-o si pe Dietrich...
Daca vizitezi Havana, barul Floridita este un reper obligatoriu. Cand am fost si eu in Cuba, anul trecut, aceasta locatie figura, bineinteles, in program. Motivul il constituia faptul ca, Floridita fiind una dintre destinatiile cotidiene ale lui Hemingway, marele mixolog Constantino Ribalaigua a inventat aici, special pentru scriitor, un cocktail fabulos: Daiquiri "Papa Doble", in care Havana Club se combina cu suc proaspat de grapefruit si lichior de cirese amare (Marasquino), toate ingredientele fiind zguduite in shaker cu multa gheata pisata. Din respect pentru "Papa", versiunea originala nu continea deloc zahar (prozatorul il ura, se zice). Am baut, la randu-mi, Daiquiri la Floridita (stand pe scaunul favorit al lui Hemingway?), bautura parandu-mi-se una extraordinara (e drept, nu era chiar primul cocktail din ziua respectiva...).
In consecinta, am inceput sa-l asociez tot mai mult pe Hemingway cu Daiquiri. Nu credeam ca aceasta ecuatie castigatoare pentru memoria afectiva ar fi putut fi schimbata in vreun fel. Dar uite ca vine Ashley Parker, pe www.nytimes.com, si mi-o cam desfiinteaza, inlocuind-o, de fapt, cu alta ecuatie: Hemingway versus Marlene Dietrich. Decodarea se face pe cale epistolara, la origine fiind cele treizeci de scrisori trimise de Hemingway divei, acum donate unei mari biblioteci americane - John F. Kennedy Library - de catre fiica artistei, Maria Riva. Aceasta a tinut sa precizeze de la bun inceput: "Intre ei nu a fost nimic de natura sexuala. Erau foarte apropiati, buni prieteni, veritabili tovarasi de arme". Aceasta precautie mi se pare una exagerata si, intr-un fel, ridicola, de vreme ce Hemingway nu prea rata nici una dintre femeile seducatoare care i se
