Motivele de pe un bloc de calcar, descoperit în sud-vestul Franţei, de acum 37.000 de ani, reprezintă cea mai veche formă de artă murală cunoscută până în prezent, arată un studiu apărut luni în Statele Unite, care dezvăluie măiestria primilor oameni moderni. Descoperit în 2007, blocul de 1,5 tone este acoperit cu gravuri reprezentând animale şi forme geometrice, relatează AFP, citată de Agerpres.
El făcea parte dintr-o boltă prăbuşită a celebrului sit Abri Castanet, centru al culturii aurignaciene (40.000 -28.000 de ani î.Hr.), descoperit în 1911, în zona Perigord Noir. Aurignacienii au fost primii oameni moderni, urmaşi ai emigranţilor din Africa acum circa 45.000 de ani. Încet-încet, ei au luat locul oamenilor de Neanderthal.
În adăpostul de sub stâncă, de 250 - 300 metri pătraţi, ar fi putut sta 300 de oameni, potrivit echipei internaţionale de cercetători, al cărei studiu apare în Analele Academiei naţionale americane de Ştiinţe, numărul 14-18 mai 2012. Analiza geologică arată că bolta se găsea la 2 m de solul pe care se aflau aurignacienii, adică la îndemână. Bogăţia gravurilor - una înfăţişează, de exemplu, doi cai, pictaţi în roşu şi negru - sugerează rolul important jucat de exprimarea artistică în viaţa de zi cu zi a acestor primi oameni moderni.
’’Primii oameni aurignacieni funcţionau mai mult sau mai puţin la fel ca oamenii de astăzi’’, spune Randall White, profesor de antropologie la Universitatea New York, unul din autorii studiului, care conduce în prezent săpăturile în sit.
Abri Castanet se află nu departe de peştera Lascaux care a fost pictată, acum 17.000 de ani, de urmaşii aurignacienilor. Gravurile murale de la Abri Castanet sunt mai vechi cu aproape o mie de ani decât cele din peştera Chauvet (situată la sud-est, în regiunea Ardeche), care conţine desene şi picturi cu un mare grad de rafinament, vechi de aproape 36.0