Venezuela şi Ecuadorul şi-au masat ieri armatele la graniţele cu Columbia şi au rupt legăturile diplomatice cu Bogota, în cea mai gravă criză politică din regiune din ultimii ani, informează Reuters şi AFP.

Situaţia extrem de volatilă a fost generată de o operaţiune a armatei columbiene, care sâmbătă a intrat pe teritoriul Ecuadorului pentru a-l elimina pe Raul Reyes, numărul doi al Forţelor Armate Revoluţionare din Columbia (FARC), gruparea marxistă care controlează circa 40% din teritoriul Columbiei. Ecuadorul a interpretat acţiunea Columbiei drept „o violare a suveranităţii şi integrităţii“ ţării, în timp ce preşedintele venezuelean, Hugo Chavez, cel care a reuşit să elibereze până acum şase ostatici în urma negocierilor directe cu FARC, a calificat operaţiunea drept „o crimă săvârşită mişeleşte“.

Preşedintele columbian, Alvaro Uribe, a susţinut că operaţiunea a fost absolut necesară după ce rebelii au atacat dinspre Ecuador, însă atât Chavez, cât şi preşedintele ecuadorian Rafael Correa sunt convinşi că Uribe a minţit şi că atacul a avut loc în timp ce rebelii dormeau.

Drept urmare, Chavez a ordonat duminică închiderea ambasadei ţării sale din Columbia şi trimiterea a zece batalioane, adică circa 10.000 de soldaţi, la graniţa cu ţara vecină. La scurt timp, Correa a anunţat şi el expulzarea ambasadorului columbian din Quito şi mobilizarea trupelor la frontiera cu Columbia. Drept răspuns, Bogota l-a acuzat pe Correa de legături ascunse cu FARC, gruparea etichetată drept grup terorist de Bogota, Washington şi Uniunea Europeană.

Gruparea de gherilă, fondată în urmă cu aproape 45 de ani, pentru impunerea unui stat comunist în Columbia este cel mai puternic şi mai bogat grup de rebeli din lume. În perioada recentă, cauza politică a FARC a trecut pe un plan secund, principalele activităţi fiind cultivarea, producerea ş