Acest lucru s-a stabilit în urma unor studii de sol realizate pe fiecare unitate administrativ teritorială în parte, de către Oficiului Judeţean de Studii Agrochimice Braşov

Imediat după armonizarea legislaţiei româneşti cu cea europeană, Institutul de Cercetări pentru Pedologie şi Agrochimie şi Administraţia Apelor Române au efectuat mai multe monitorizări ale nitraţilor din surse agricole.

De la 11 localităţi în 2004, la 43 de localităţi acum

Prima s-a realizat în 2004, iar pe teritoriul judeţului Braşov s-au identificat 11 localităţi posibil vulnerabile la poluarea cu nitraţi din surse agricole. La cel de-a doilea studiu al solului din 2008, din unităţile administrativ-teritoriale, specialiştii au constatat că numărul localităţilor vulnerabile a crescut la 43 de localităţi. Printre ele, Apaţa, Augustin, Bod, Beclean, Cristian, Crizbav, Dumbrăviţa, Feldioara, Ghimbav, Prejmer, Sânpetru şi Tărlungeni. „Ce este mai trist este faptul că cei care exploatează terenurile agricole, respectiv fermierii, nu-şi fac astfel de analize de sol, deşi ei ar trebui să respecte o minimă tehnologie în practicarea unei culturi. Se mai întâmplă şi să administreze îngrăşămintele, să practice o fertilizare chimică după ureche”, a declarat Giusepina Popescu, director al Oficiului Judeţean de Studii Agrochimice Braşov. Toate datele culese din teren vor fi cuprinse în raportul de ţară pe care România trebuie să-l înainteze Comisiei Europene.

Cauzele poluării

Principalele surse care conduc la poluarea solului sunt nitraţii proveniţi din dejecţiile şi deşeurile menajere, din dejecţiile animaliere şi apele uzate eliminate din zootehnie, din administrarea necorespunzătoare a îngrăşămintelor chimice dar şi din mineralizarea humusului.

„Toate aceste surse determină substanţe toxice care dacă se acumulează în cantităţi mari, mai mari decât limi