Circa 6.900.000 de alegători înscrişi şi-au dat votul în scrutinul de ieri ce urmează să-l desemneze pe succesorul preşedintelui socialist Gheorghi Pârvanov, aflat la capătul a două mandate de câte cinci ani.

Totodată, bulgarii au votat şi pentru alegerile municipale, în care partidul conservator GERB al premierului Boiko Borisov a fost considerat ca favorit. Cei trei principali candidaţi (conservatorul Rosen Plevneliev, pe care sondajele îl dau drept câştigător cu un scor de 30%, socialistul Ivailo Kalfin şi fostul comisar european Meglena Kuneva) au cerut ca Bulgaria să accelereze procesul de integrare europeană. În cazul (probabil) în care niciun candidat nu va ieşi învingător din primul tur, la 30 octombrie se va desfăşura un al doilea tur de scrutin.

Voturi cumpărate

Însă problema cronică a corupţiei din ţara vecină şi-a pus amprenta şi asupra actualului sufragiu: 12% din alegători recunosc deschis că şi-au vândut votul candidatului care a „oferit" cel mai mult. Acest fenomen a căpătat o amploare deosebită în acest an în special în cadrul comunităţilor de rromi din vestul ţării. Potrivit organizaţiei Transparency International, procentul bulgarilor care şi-ar vinde oricând votul este în realitate mult mai mare. Preţurile se negociază în funcţie de regiune şi ar fi cuprinse între 20 de leva (circa 10 euro) şi 300 de leva (aproximativ 150 de euro), acestea din urmă practicându-se în oraşele mari şi în zonele maritime.

Din acest motiv, observatorii internaţionali şi-au manifestat dubiile în privinţa corectitudinii scrutinului de ieri. Orice tentativă de fraudă ar zădărnici speranţele Bulgariei de a intra în spaţiul Schengen.