În 2010 Banca Naţională a expertizat 5.700 de bancnote false, numărul real al bancnotelor în circulaţie putând fi mult mai mare.

Numărul contrafacerilor de monedă naţională ce au fost expertizate anul trecut de către Banca Naţională a României s-a ridicat la 2.574 bancnote false, în scădere cu 18% faţă de anul precedent, arată raportul pe 2010 al Băncii Naţionale.

Cea mai falsificată bancnotă a fost cea de 100 de lei, cu 1.694 de hârtii de valoare contrafăcute. Aceasta a fost urmată de bancnota de 50 lei (424 falsuri), cea de 200 de lei (275 falsuri) şi de cea de 500 de lei (167 falsuri).

Din total, trei sferturi din bancnote, adică 1.902 bucăţi au fost identificate fie de către bănci, fie de către BNR, ceea ce înseamnă că acestea erau în circulaţie. Poliţia a capturat în cursul acţiunilor specifice doar 672 de bancnote. Suma valorilor pre-tinse ale bancnotelor depistate a reprezentat 329.230 lei. Cifrele BNR sunt irelevante în privinţa pon-derii bancnotelor false depistate în totalul celor faflate alse în circulaţie, numărul falsurilor în circulaţie pe piaţa monetară putând fi mult mai mare.

În privinţa falsificării monedei europene, BNR este mult mai discretă. Ra-por-tul menţionează doar că anul trecut au fost depistate 3.241 bancnote euro contrafăcute, în scădere cu 21% faţă de 2009. Presu-punând că falsurile au privit bancnota de 50 de euro (una dintre cele mai falsificate la nivel european), rezultă că „valoarea" totală a bancnotelor false depistate este doar de aproximativ 160.000 de euro. Potrivit unui co-municat de presă al BNR din primăvara anului trecut, în România se găseşte în cir-culaţie o sumă de 7 miliarde euro.

Hârtia cerată, pe post de polimer

Pentru a imita polimerul folosit la fabricarea bancnotelor autohtone, falsificatorii au folosit hârtia cerată, metodă caracterizată drept „ru-dimentară" de către BNR. Totuşi,