Diplomatul Liviu Bota spune că autorităţile române nu ar trebui să se oprească la „dezbateri şi condamnări" în cazul acţiunilor desfăşurate la Bruxelles de către radicalii maghiari, aici impunându-se discuţii oficiale.
O viaţă trăită pe „axa" Bucureşti-New York-Geneva şi retur, în slujba dezarmării, a drepturilor omului şi a diplomaţiei române. În acest fel poate fi rezumată ultima jumătate de secol pentru ambasadorul Liviu Bota, românul care a ocupat una dintre cele mai înalte poziţii de funcţionar internaţional. Viziunea sa asupra politicii externe, având ca fundament activitatea în cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite, ar putea fi de mare folos României, în special astăzi. De aceea l-am şi întrebat pe Liviu Bota ce crede despre agenda la zi a diplomaţiei noastre, de la aderarea la spaţiul Schengen până la chestiunea înfiinţării la Bruxelles a unui oficiu al aşa-zisului ţinut secuiesc. Prin urmare, vă propunem un dialog despre cât contează şi cât ar putea conta România în contextul internaţional actual.
CARTE DE VIZITĂ
- Liviu Bota s-a născut la 22 decembrie 1936 în comuna Someş-Odorhei, judeţul Sălaj.
- A absolvit Institutul de Relaţii Internaţionale din Moscova.
- A lucrat pentru Naţiunile Unite din 1971 până în 1999.
- A avut gradul de Subsecretar General al ONU.
- Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar, Reprezentant Permanent al României la Organizaţiile Internaţionale din Viena (1999-2007).
- A primit Ordinul „Meritul Diplomatic" în grad de mare ofiţer (2007).
- A primit Ordinul Naţional „Legiunea de Onoare" a Republicii Franceze în grad de ofiţer (2009).
„Profilul diplomatului s-a schimbat"
George Rădulescu
„Adevărul": Un om care a lucrat în diplomaţie scapă vreodată de constrângerile profesiunii? Va putea vorbi vreodată deschis despre ceea ce ştie?
Liviu Bota: Sunt două lu
