Slovenia este aproape de a deveni a şasea ţară din cadrul zonei euro care va cere asistenţă financiară, problemele sectorului său bancar afectând negativ situaţia financiară a primei ţări foste comuniste care a adoptat moneda unică.

Fosta republică iugoslavă, care a adoptat euro în 2007, este în proces de evaluare a povarei fiscale provocate de nevoia de a acoperi pasivele din sectorul său financiar după ce Nova Ljubljanska Banka d.d. (NLB), cea mai mare bancă a ţării, a primit un stimulent de capital. Janez Jasa, premierul Sloveniei, care a declarat pe 27 iunie că Slovenia riscă „un scenariu grecesc”, a mărturisit reporterilor la Bruxelles, pe 29 iunie, că guvernul său „face tot ce-i stă în putinţă să găsească o soluţie” şi să evite să fie forţată să ceară asistenţă financiară, anunţă agenţia de ştiri Bloomberg.

După Cipru, Slovenia

„Este din ce în ce mai probabil ca Slovenia să devină următoarea economie care să ceară asistenţă de urgenţă din partea Uniunii Europene, asistenţă concentrată pe sectorul său bancar”, a declarat Michal Dybula, economist la BNP Paribas, în cadrul unui interviu telefonic acordat Bloomberg.

Află cât de eficientă este estimată că va fi preşedenţia cipriotă a UE

Cipru a devenit, săptămâna trecută, a cincea ţară din uniunea monetară care a cerut ajutor din partea fondului de urgenţă al zonei euro, în timp ce costurile de împrumut ale Sloveniei au crescut, luna trecută, la cel mai mare nivel din februarie, dobânda obligaţiunilor cu scadenţa în 2021 atingând 6,1% pe 29 iunie. Grecia, Irlanda, Portugalia şi Spania au fost forţate să ceară asistenţă financiară de urgenţă după o creştere similară a costurilor lor de finanţare.

Creşterea economică a celei mai bogate ţări care s-a alăturat UE din 2004 a stagnat, fapt care a menţinut producţia pe cap de locuitor la acelaşi nivel dinainte de intr