Mai sunt trei luni pana la alegerile parlamentare, insa viitorul Legislativ pare deja condamnat sa fie tot un monument kitchos al oportunismului. Traseistii care au facut posibile majoritati in dispretul electoratului, tradatorii care au schimbat tabara dupa cum le fosneau dosarele sau banii din conturi, negustorii de voturi la bucata sau cu toptanul – toti se pregatesc pentru o noua candidatura. Sub ce sigla, pentru ei nu conteaza. Faptul ca partidele accepta sa-i mai sustina arata in ce masura este cangrenata clasa noastra politica. Ceva e foarte putred intr-un sistem care permite o asemenea aberatie. Fiindca este o aberatie sa trimiti in fata alegatorilor oameni care deja si-au batut joc de votul acestora.

Istoria postdecembrista a parlamentarismului romanesc este departe de a fi glorioasa. Ultimii patru ani s-au dovedit insa o apoteoza a abjectiei. Mult laudatul vot uninominal a adus in Legislativ figuri noi, dar cu naravurile vechi amplificate exponential. In locul promisei primeniri a clasei politice, am vazut o prabusire fara precedent a standardelor ei. Niciodata alesii natiunii nu si-au etalat cu atata nonsalanta incompetenta, tupeul si lipsa de scrupule. Multi dintre ei nici macar nu se mai obosesc sa mimeze atasamente ideologice. Altii fac chiar apologia traseismului, prezentandu-l drept un firesc proces de "maturizare'. Cica doar migrand din partid in partid poti sa te descoperi ca politician! Ca si cand, in campania electorala, ar fi aplicat pentru un curs de dezvoltare personala - pe banii contribuabililor.

Ni se spusese ca parlamentarii alesi uninominal vor fi mai grijulii sa-si respecte promisiunile facute alegatorilor. S-a intamplat exact pe dos. Asteptatul moment al socotelii nu pare prea aproape. Imaginati-va dilema unui cetatean care, in decembrie, va avea de optat intre un UNPR-ist pocait si un PDL-ist vopsit in camuflajul "dreptei