Un tip eminamente simpatic a fost amicul Bitzy, cunoscut de cei care am frecventat cafenelele boemei studentesti bucurestene din anii â65-â70.
Il intalneam la Albina sau la Chinezul, la Tosca sau la Turist, la Tic-Tac sau la Katanga - pretutindeni gata de a te saluta cu toata afabilitatea si a-ti intinde cordial mana, sa fii student cu bursa de merit sau repetent, baiat cu bani de la babaci sau blatist in Grozavesti, nume de prima pagina, ori numai abonat la posta redactiei din revistele literare.
Printre muritori. Din cauza acestei multimi de cunostinte, Bitzy a devenit pentru boemii cafenelei amicul cel mai de pret. De la el puteam afla vesti din sferele inalte ale literelor, chiar si din cele ale puterii supreme de partid si de stat.
Eu, de pilda, stateam in acea dupa-amiaza de duminica din primavara lui 1971 la cafeneaua Albina, peste drum de Arhitectura, dimpreuna cu prietenul meu mai tanar Raducu R. Serban. Fusesem invitat la familia sa, familia minunatului (din foarte multe puncte de vedere) Radu Serban, caracalean de-al nostru, autorul unor cantece intrate definitiv in patrimoniul muzicii usoare: "Prieten drag", "Te mai iubesc si-acum","La un pas de fericire"...
In ce il priveste pe Raducu, el era, pe atunci, elev in ultimul an la Liceul "Lazar", dar si o mare speranta a poeziei tinere. In rastimpul scurt pe care Parcele i l-au ingaduit, a publicat putin, dar numai lucruri de substanta, vadind un talent aparte, cultura solida, rigoare si seriozitate (Aflu emotionat ca, sub ingrijirea si cu un studiu introductiv al poetei Monica Pillat, cu un studiu introductiv si cu note biografice datorate doamnei Domnica Serban, a aparut volumul de poeme "Inmiresmatele prapastii", iscalit Radu R. Serban. Profit de imprejurare si o rog pe distinsa doamna Domnica Serban sa accepte modestul meu omagiu pentru gestul Domniei Sale).
"Jean" e la a
