Deşi se analizează propunerea rusă ca regimul Assad să dea armele chimice pe mâinile comunităţii internaţionale, preşedintele american a cerut trupelor să rămână pe poziţii.

Marţi seară, preşedintele american Barack Obama şi-a anunţat poporul că este dispus să dea o şansă căii diplomatice în Siria, amânând pe termen nedefinit intervenţia militară care până acum câteva zile părea, pentru unii, atât de iminentă. Asta, probabil, pentru că nici americanii, nici Congresul, nici ONU, nici NATO şi nici măcar Prima Doamnă a Americii, Michelle Obama, nu se arătau încântaţi de un asemenea atac. Ca să nu mai vorbim că mai e şi chestiunea banilor: fiecare rachetă Tomahawk costă 1,5 milioane de dolari, iar America tocmai şi-a redus bugetul pentru apărare.

Din discursul preşedintelui, care a dat înapoi pentru a doua oară în mai puţin de zece zile, s-a înţeles că presiunile făcute până în momentul de faţă vor continua, însă s-a simţit şi o notă de scepticism privind propunerea Moscovei. „Am ordonat armatei americane să îşi păstreze poziţiile actuale, pentru a menţine presiunea asupra lui al-Assad şi pentru a reacţiona dacă diplomaţia eşuează“, a afirmat liderul de la Casa Albă, subliniind că „opţiunea militară se află în continuare pe masă“. De asemenea, Obama a cerut Congresului să nu voteze în dosarul sirian şi, în consecinţă, aleşii, deşi rămân divizaţi pe acest subiect, au convenit să exploreze posibilitatea neutralizării stocului sirian de arme chimice.

În cele 16 minute în care s-a adresat poporului, Obama a expus motivele pentru care o intervenţie în Siria ar fi justificabilă dacă propunerea Rusiei nu va avea efectul scontat. Mai întâi, a afirmat că utilizarea armelor chimice presupune o încălcare a prevederilor internaţionale şi o ameninţare la adresa intereselor americane, pentru că alte ţări, precum Iran sau Coreea de Nord, şi grupuri teror