Ca orice tragedie care se respecta, actuala criza din Grecia isi are originile in evenimente din trecut, in special in doua deficiente in abordarea monetara si fiscala a Uniunii Europene, care i-ar putea ameninta stabilitatea.
Prima dintre acestea este absenta unui mecanism pentru impiedicarea crizelor care pot "infecta" intreaga piata europeana.
Aceasta problema a fost foarte bine inteleasa de fondatorii Uniunii Europene. Intelegerile semnate in 1978, care au stabilit ca sistemul monetar european sa aiba un regim fix pentru rata de schimb, au pus bazele pentru un Fond Monetar European, doi ani mai tarziu.
Acesta ar juca un rol similar Fondului Monetar International, adica ar permite tarilor care au fost lovite de o criza neanticipata sa primeasca sprijin financiar din partea sa si, precum FMI, ar impune cateva conditii in acest sens. Insa aceasta idee nu s-a mai materializat la acea data, intrand din nou in discutie in prezent, din cauza crizei din Grecia.
A doua deficienta a iesit la iveala in timpul negocierilor din 1985, in urma carora s-a infiintat uniunea monetara. La acea data, Grecia avea grave probleme fiscale si se temea ca va fi fortata sa poarte negocieri dure cu FMI. Pentru acest lucru, ar fi fost nevoie de votul unanim al tarilor membre, iar Comisia Europeana a preferat sa-i ofere o linie de creditare.
Cu alte cuvinte, in ciuda principiilor de stabilitate fiscala si interzicerea sprijinului financiar aflate la baza zonei euro, procesul politic a condus, de mai multe ori, la o "mila" convenabila.
Astfel, chiar daca infiintarea FME a fost uitata, acum exista tentatia crearii unei structuri informale, care ar indeplini mai putin eficient aceeasi sarcina a FMI, cred analistii de la Financial Times.
Integrarea in uniunea monetara se baza pe ideea ca adoptarea unor reguli priv
