Desigur că în ultimele luni de zile, cu toţii am îmbrăţişat Fondurile Structurale drept principala sursă de finanţare a proiectelor de dezvoltare la noi în ţară. Adevărul este, însă, că Fondurile Structurale reprezintă pentru România doar o parte din multitudinea de finanţări la care avem acces acum, după ce am devenit membri ai Uniunii Europene. În total, pentru întregul teritoriu al UE, fondurile structurale însumează anul acesta aproximativ 290 de miliarde de euro. O sumă impresionantă, desigur, dar care este distribuită pe întreg cuprinsul regiunilor europene cu un nivel scăzut de dezvoltare. Iar acestea include majoritatea ţărilor din estul Uniunii, precum şi regiuni din Italia sau Portugalia. Astfel, România va avea acces prin Fondurile Structurale şi de Coeziune precum şi prin Fondul European de Dezvoltare la mai puţin de 20 de miliarde de euro.
Pe lângă aceşti bani alocaţi de Uniune, Comisia Europeană gestionează peste 280 de granturi în valoare totală de 14 miliarde de euro, accesibile direct de orice aplicant din statele membre pentru proiecte de cooperare internaţională şi de inovare. Banca Europeană de Investiţii EIB finanţează cu 32 de miliarde de euro proiecte de dezvoltare economică de mari dimensiuni pe întreg teritoriul Uniunii; Fondul European de Inves-tiţii finanţează proiecte în domeniul infrastructurii, al comunicaţiilor şi al IMM-urilor cu 5 miliarde de euro fonduri directe şi 200 de miliarde de euro prin fonduri de investiţii; Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare BERD susţine cu 2,2 miliarde Euro sectorul IMM. Nu în ultimul rând, Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei CEB susţine proiectele cu impact social cu peste 2 miliarde de euro.
În total, în calitate de membri ai UE, avem acces la peste 450 de fonduri, accesibile în diferite domenii. Dintre acestea, Fondurile Structurale reprezintă doar vârful aisbergului, af
