Uniunea Europeană nu a acordat o prea mare importanţă modului în care ţările foste comuniste tratează moştenirea totalitarismului, iar foşti ofiţeri ai poliţiei secrete încă ocupă poziţii importante, este de părere laureata Premiului Nobel pentru Literatură 2009, Herta Muller, notează EU Observer.
Potrivit EU Observer, aflată în Bruxelles pentru a-şi promova ultimul roman, Atemschaukel (Tot ce am port cu mine), Herta Muller şi-a exprimat nemulţumirea faţă de atitudinea Uniunii Europene, care nu pune presiune asupra noilor state membre fost comuniste, încă problematice din cauza trecutului lor.
Cred că UE a acţionat destul de naiv atunci când a permis aderarea atât de rapidă a acestor ţări şi nu a putut să prevadă cu ce bariere complicate şi obstrucţii se vor confrunta ele, a afirmat scriitoarea, într-o conferinţă de presă organizată la casa de literatură Passa Porta din Bruxeles.
Ştiu că în România, mulţi oameni care au lucrat pentru Securitate ocupă acum poziţii înalte, iar acest lucru nu are practic nicio consecinţă, nu este important pentru societate, a spus Muller.
Aceşti oameni au obţinut atât de multă influenţă încât au reuşit aproape să ajungă să recreeze vechea lor reţea, în care toţi se ştiu şi se servesc reciproc. Aceasta este a doua viaţă a dictaturii, în alte circumstanţe, organizată în alt fel. Şi fără ideologie, fără socialism, explică Herta Muller.
Un exemplu este modul în care mica lustraţie - termen utilizat pentru a face referire la politicile guvernamentale ce limitează participarea foştilor comunişti la poziţiile politice - a acţionat în România în cazul lui Radu Tinu, un fost şef al Securităţii care a fost responsabil pentru montarea de microfoane în apartamentul scriitoarei, scrie EU Observer.
Tinu, şeful filialei româneşti a unei companii de asigurări austriece, a spus anul trecut că laureata Premiulu