La scurt timp după privatizarea Petrom, printr-o lege aprobată în 2004 de Guvern şi Parlament, redevenţele plătite de companie au iscat discuţii interminabile, fiind înfiinţate şi diverse comisii care să analizeze legalitatea tranzacţiei.
A existat chiar şi un Raport al Serviciului Român de Informaţii (din 2007) care semnala unele nereguli privitoare la etapa premergătoare privatizării.
Tentative de dublare a taxelor
Aproape în fiecare an, au existat iniţiative legislative de majorare a redevenţelor plătite pentru extracţia de petrol şi gaze a Petrom-ului. Astfel, în 2007, preşedintele din acea vreme al Autorităţii Naţionale de Resurse Minerale (ANRM) declara că există o Ordonanţă de Urgenţă prin care se intenţionează dublarea redevenţelor pe care Petrom trebuie să le plătească statului până în 2014. Ordonanţa urma să abroge articolul din legea de privatizare a Petrom privind menţinerea nivelului din 2004 al redevenţei până în 2014.
În 2007, conducerea ANRM aprecia că facilitatea acordata grupului austriac OMV, acţionarul majoritar al Petrom, este „total improprie".
În schimb, reprezentanţii Petrom replicau că menţinerea redevenţelor la nivelul agreat cu statul român, prin contractul de privatizare, până în 2014 înseamnă continuarea producţiei după anul 2040. În caz contrar, perioada de producţie angajată iniţial ar putea să scadă din cauza faptului că investiţiile în segmentul de explorare şi producţie sunt uriaşe, condiţii in care menţinerea redevenţelor este necesară.
Precizările contractului de privatizare
În februarie, într-un interviu acordat presei, noul ministru al Economiei, Lucian Bode, readuce în discuţie problema redevenţelor pentru exploatări petroliere. Noul ministru al Economiei spunea că una dintre posibilele măsuri care vor urma în perioada următoare va fi creşterea înainte de 2014 a redevenţelor plătite de Pet