Două sute de români au devenit părinţi cu ajutorul programului de reproducere asistată, finanţat din fonduri publice

Deşi controversat, din cauza criteriilor de selecţie catalogate drept discriminatorii, subprogramul pentru Fertilizare in Vitro (FIV), finanţat parţial de către Ministerul Sănătăţii, s-a dovedit a fi o şansă reală pentru câteva sute de cupluri care nu puteau concepe un copil în mod natural.

Din iunie 2011 şi până în prezent, au venit pe lume 100 de copii şi alte 150 de femei au o sarcină avansată datorită procedurilor FIV.

"Când m-au diagnosticat cu endometrioză severă, cea mai frecventă cauză a infertilităţii, am avut un adevărat şoc", îşi aminteşte Irina (30 ani) din Bucureşti, gravidă în luna a patra şi membră a Asociaţiei SOS Infertilitatea, unul dintre iniţiatorii programului.

Bucuria de a simţi viaţa pulsând în ea n-a făcut-o să uite chinul a patru ani de tratamente hormonale, stimulări şi insemninări artificiale. "Ne gândeam deja la adopţie", spune viitoarea mămică.

Cât contribuie cuplurile, cât acoperă ministerul

Nici protocolul FIV nu a fost chiar floare la ureche, admite Irina, iar cheltuielile păreau că nu se mai termină. "Două luni mi-am făcut singură sute de injecţii şi am mers din două în două zile la control", adaugă Irina.

Sprijinul de la stat a reprezentat un imbold şi pentru sute de românce care aşteptau chiar şi de peste zece ani să devină mame. "Ministerul Sănătăţii acoperă parţial costurile unei singure încercări de fertilizare în vitro, dar e o soluţie pentru cuplurile de 30-35 de ani, cu venituri medii, contribuţia lor fiind de circa o mie de euro, pentru medicaţie, ecografii etc", explică Nicoleta Cristea- Brunel, coordinator SOS Inferitilitatea.

Mai concret, statul acoperă circa 1.500 de euro (pentru prelevarea ovocitelor, transferul embrionar etc.), o procedură ajungând să coste în