Sărbătoarea Rusaliilor, care mai poartă denumirea de Cinzecime, se sărbătoreşte a 50-a zi după Paşte. În această zi se marchează Coborârea Sfântului Duh peste Sfinţii Apostoli. În folclorul românesc, Rusaliile sunt denumite şi Iele, Dansele, Sfintele, Şoimănele, Vântoase sau Zânele, făpturi care au puteri magice de seducţie. Dansul lor, "Hora Ielelor", era temut, deoarece cel care îl privea risca să-şi piardă minţile.
Rusaliilor şi Moşii de vară se sărbătoresc la 50 zile după Paşti, fiind sinonime cu Pogorârea Duhului Sfânt peste Apostoli şi manifestarea Ielelor, Frumoaselor, sau Rusalcelor.
Ielele sunt considerate spirite femeieşti, îmbrăcate cu veşminte lucitoare, sau ca nişte babe urâte care locuiesc pe lângă izvoare fiind contraindicat să le asculţi cântecul, sau să păşeşti pe locurile pe unde le-au rămas urmele prin iarbă, ca să nu te îmbolnăveşti. Puterea lor te poate face să rămâi olog sau orb, dacă înnoptezi prin păduri sau pe lângă ape, în perioada Rusaliilor.
Cea mai puternică armă contra blestemului ielelor o reprezintă jocul căluşarilor, care se păstrează mai ales în Oltenia.
Luni după Rusalii femeile mai în vârstă spală copii pe picioare cu apă şi săpun, după care îi scoate cu picioarele pe frunze de boji. Ultimului copil spălat i se dă de pomană săpunul. Apoi copii se aşează în jurul mesei şi li se împarte vase ceramice cu orez, colarez, păsat, bucheţele de flori şi lumînări aprinse.