Crede că este de datoria ei să îi ajute pe elevi să devină mai buni, să lucreze în echipă şi să ofere ajutorul celor care au nevoie. În 1989, a descoperit cercetaşii şi de atunci îşi petrece viaţa alături de ei. Mariana Spătaru este o femeie plină de viaţă, care a încercat să facă de-a lungul anilor ceva pentru cei din jur. După 1989 s-a gândit să dea o altă întorsătură cursului vieţii sale şi s-a făcut cercetaş cu acte în regulă. Femeia spune că, fiind cadru didactic, este datoria ei să îi ajute pe elevi să devină mai buni cu alţii şi să încerce să înveţe lucruri noi. „Sufletul unui copil este ca o bucată de aur brut, neşlefuit. Orice lăstar venit pe lume este o minune, dar sunt minuni şi minuni. Altfel spus potenţialul nativ al fiecăruia este altul, fiecare are depozitate în «cutia» miraculoasă a fiinţei sale toate resursele progresului său ulterior, al evoluţiei sale omeneşti“, mărturiseşte Mariana Spătaru, liderul unităţii de cercetaşi RABON din Craiova.

Natura este un mare pedagog

Când a început acest proiect nu s-a gândit nici măcar o clipă că viaţa i se va schimba total.  La început a avut în grijă un grup mic de copii cu care a luat parte la o serie de manifestări educaţionale. „Am fost voluntari fără a cere nimic în schimb, am făcut curăţenie în pădure, pe stradă, am râs şi am cântat împreună. Bucuria mea cea mare a fost să văd că micuţii au înţeles repede că mai întâi trebuie să fie o echipă, pentru că altfel nu vor reuşi. M-am emoţionat să constat că dacă aveau un corn, îl împărţeau între ei“, îşi aminteşte profesoara. „Erau receptivi la tot ce era nou, munceau şi câteva ore bune pe zi, fără să se plângă măcar o dată. Acest lucru m-a ambiţionat şi mai mult, am strâns din dinţi şi am mers mai departe.Sunt sigură că ei mi-au dat forţa necesară să nu zic niciodată nu“, continuă Mariana Spătaru.

Primiţi cu braţele d