Procurorii DIICOT arată, în documentul citat, obţinut de MEDIAFAX, că "una din condiţiile impuse de liderii grupării infracţionale, inculpaţii Vasile Creştin, Adrian Martiş şi Andrei Nanu, a fost ca solicitarea iniţială de creditare să fie efectuată într-un anume cuantum tocmai pentru a nu putea fi descoperită frauda bancară".
Pe parcursul derulării activităţii infracţionale, mai arată anchetatorii în documentul citat, "au fost acordate credite cu un plafon maxim de 3.000.000 de euro şi din acesta s-au plătit o parte din creditele acordate unor societăţi comerciale controlate de membrii grupării infracţionale, pentru a nu se descoperi frauda bancară şi pentru ca aceste credite să nu fie trecute la categoria creditelor neperformante, pentru care trebuiau să fie constituite provizioane".
"Garanţiile instituite în favoarea băncii, ipoteci de grad I şi II, erau schimbate într-un timp relativ scurt cu altele a căror valoare era supraevaluată. Datorită faptului că transferul dreptului de proprietate asupra terenurilor implica cheltuieli suplimentare efectuate de către membrii grupării, creditele nu erau plătite la timp şi, pentru a nu putea fi descoperită frauda bancară şi pentru a se optimiza profiturile bancare, s-a apelat la o altă formă de garantare prin care de această dată liderii grupării au urmărit fraudarea bugetului de stat prin păgubirea Fondului naţional de garantare pentru IMM-uri", se arată în referat.
Procurorii DIICOT afirmă că "pentru a se putea îndeplini scopul infracţional în vederea obţinerii resurselor financiare nelegale", Vasile Creştin l-a racolat pe Niculae Sandu, inculpat şi el în acest dosar, "despre care ştia că are nevoie urgentă de importante sume de bani pentru a continua activitatea comercială la una din societăţile sale".
Anchetatorii notează că pe parcursul desfăşurării activităţii infracţio
