Agenţia pentru Arii Protejate nu a folosit niciun cent din fondurile europene. Funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Arii Protejate reprezintă una dintre obligaţiile asumate de România odată cu aderarea la Uniunea Europeană. Înfiinţată cu o întârziere de aproape doi ani, Agenţia Naţională pentru Arii Protejate (ANAP) nu funcţionează nici până acum.
Conform obligaţiilor României, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, ANAP ar fi trebuit să funcţioneze începând din anul 2007, dar numai în octombrie 2008 a fost adoptat actul normativ pentru constituirea ei, în subordinea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului.
Posturi blocate
De atunci şi până în prezent, instituţia a dobândit un sediu teoretic, în Braşov, având numai trei angajaţi – director general, responsabilul cu activitatea economică şi un consilier. „Nu se mai pot face angajări pentru că toate posturile sunt blocate”, ne-au explicat reprezentanţii Ministerului Mediului.
În ceea ce priveşte motivarea acestui blocaj, oficialii ministerului spun: „Conducerea Ministerului Mediului consideră că abordarea privind ariile protejate nu este justă, iar agenţia va fi reorganizată pentru că această instituţie trebuie subordonată direct ministerului”.
În privinţa bugetului instituţiei sau a capacităţii de absorbţie a fondurilor europene, reprezentanţii instituţiei centrale spun că „acestea vor fi reglementate cât de curând printr-un act normativ”.
Niciun proiect întocmit până în prezent
Una dintre atribuţiile principale ale ANAP vizează accesarea fondurilor europene pentru biodiversitate, agenţia fiind principalul beneficiar al Axei 4 din Programul Operaţional Sectorial de Mediu – protecţia naturii şi biodiversitate.
Din alocarea financiară totală de aproximativ 215 milioane de euro pentru acest