Comisia Europeană (C.E.) a adoptat recent al treilea pachet de propuneri legislative în domeniul energetic. Acestea vizează separarea producţiei de reţelele de transport şi restricţionarea accesului pe piaţa energetică europeană a companiilor extracomunitare care nu respectă această regulă. Cele două măsuri par, la prima vedere, să nu aibă legătură una cu cealaltă. De fapt, ele ţintesc un efect cumulat, de ţinere sub control a expansiunii companiilor ruseşti pe pia

Comisia Europeană (C.E.) a adoptat recent al treilea pachet de propuneri legislative în domeniul energetic. Acestea vizează separarea producţiei de reţelele de transport şi restricţionarea accesului pe piaţa energetică europeană a companiilor extracomunitare care nu respectă această regulă.

Cele două măsuri par, la prima vedere, să nu aibă legătură una cu cealaltă. De fapt, ele ţintesc un efect cumulat, de ţinere sub control a expansiunii companiilor ruseşti pe piaţa europeană a energiei. Politica agresivă de achiziţii a Gazprom, care a încercat să preia companii energetice de distribuţie şi active de producţie din interiorul UE, a îngrijorat CE. Strategia gigantului rus se reflectă în creşterea sumelor alocate pentru investiţii, numai în acest an bugetul fiind suplimentat cu 47% faţă de cel iniţial. Europa nu uită că, în urmă cu doi ani, Rusia a folosit resursele energetice ca armă de şantaj politic. Criza generată de conflictul ruso-ucrainean a fost resimţită de consumatorul european şi a determinat regândirea întregii politici energetice a UE. Un calcul simplu, pe care şi l-a făcut Bruxelles-ul este: dacă ruşii au resursele, noi să avem măcar controlul reţelelor de transport. Prin separarea activităţilor de reţea de cele de generare, se evită situaţia în care un investitor care achiziţionează o participaţie semnificativă la o companie integrată să devină i