(…) Să recitim (let us) Cosmos uman de Victor Săhleanu, Editura Pelerin, Bucureşti, 2009, selecţie, note şi îngrijire ediţie de Elena Liliana Popescu şi Adrian George Sahlean. (...)
Poezie? Poesis? Intenţie de mesaj şi claritate. („Avertisment“)
Îmbrăţişez de-a valma omenirea / şi totuşi nimeni nu-i la pieptul meu. („Poem pentru Petrarca“, 1960)
Astăzi sunt poezie pentru noi / mai multe lucruri ca altădată.
Luna trece printre vârfuri de brazi/ În variantă eminesciană a peisajului.
Vor fi întotdeauna necesare şi alte versuri/ pentru dragostea mereu aceeaşi şi alta.
Există cuvinte şi silabe/ şi, pe de altă parte, obiecte şi emoţii. /Versurile sunt potrivirea silabelor şi cuvintelor/ semnalizând realitatea profundă.,/ Ritmurile şi rimele corespund, de fapt,/ periodicităţilor ascunse sub aparenţă –/ eternelor reîntâlniri şi eternului mers în spirală./ Lumea e o infinitate de corespondenţe/ şi descoperirea lor e poezie./Lumea e o infinitate de corespondenţe, de simboluri, de metafore şi de semne.
Rima este poezie pentru că este cosmos uman,/ordonare reuşită a eterogenului/ într-o unitate superioară vie. /Rima este rigoare acceptată liber/ care se cere transcensă de frumuseţe / şi totodată este o încercare/ a valorii poetice a ideii:/ o strofă este o întâlnire ingenioasă/ a regulilor gramaticii, gândirii şi versificaţiei –/ o triplă rigoare însuşită voit/ pentru a vehicula mai convingător poezia.
Noi semnalăm poezia din lucruri/ celor ce o au în ei.
Există poeme care, ca şi muzica,/ relevă inepuizabilitatea miraculoasă a lumii.
În noi aşteaptă vibraţia latentă/ şi ne cutremurăm auzind cele patru sunete/ ale simfoniei a cincea.
Versurile ne dezvăluie poezia de detaliu a universului.
Elementul de bază este cel infinitezimal.
Dar în faţa mea stă un om/ a cărui li