Peste un milion de români prezintă simptome asociate astmului bronşic, a cărui prevalenţă este într-o continuă creştere. În 2011, numărul persoanelor diagnosticate cu această boală cronică ajunsese la 23.552, în creştere cu 12% faţă de anul 2009. La copil, vorbim de o prevalenţă mult mai mare decât la adult, deoarece astmul se asociază adesea şi cu rinita alergică. În prezent, statisticile arată că 6,4% din copiii cu vârste cuprinse între 13 şi 14 ani sunt diagnosticaţi cu astm. Mai mult, există şi foarte mulţi care trăiesc cu boala fără să ştie, pentru că diagnosticul este mai greu de pus dacă pacientul prezintă simptome atipice. Numărul cazurilor de astm a crescut mult în ultimii 20 de ani din cauza modificării stilului de viaţă. În opinia preşedintelui Societăţii Române de Alergologie şi Imunologie Clinică, prof. dr. Diana Deleanu, există un cumul de factori care stau la baza acestei creşteri: în general, copiii trăiesc mai mult în casă decât în exterior, factorii infecţioşi, care influenţează încă de la naştere sistemul imunitar, dar şi factorii de poluare, care afectează nu numai organismul uman, ci şi alergenii, făcându-i mai agresivi. Astmul pune o presiune atât pe medici, pe pacienţi, cât şi pe sistemul medical, prin costurile generate. O treime din costurile directe sunt cauzate de urgenţe, spitalizări şi decese, din care 22% reprezintă costurile medii ale consultaţiilor, 37% sunt costuri asociate medicaţiei (în special terapii de criză), 20–25% – spitalizarea, iar 15% sunt costuri produse de comorbidităţi, transport de urgenţă sau îngrijiri la domiciliu. La acestea se adaugă şi costurile indirecte, care reprezintă 50% din totalul costurilor aferente bolii. De ce apare această presiune financiară, în condiţiile în care boala poate fi stabilizată? Pentru că astmul nu este controlat, pacientul nu este suficie Publicitate nt informat, iar medic