A lucrat pe un şantier de construcţii, iar în prezent conduce destinele celei mai mari biblioteci din Ialomiţa.A cochetat cu poezia încă de pe băncile şcolii, iar acum este coordonatorul celui mai mare şi longeviv salon de carte din ţară.
De la poezie, la şantier
Mihaela Racoviţeanu a avut înclinaţii culturale încă de pe băncile şcolii generale, deşi a urmat cursuri de real. A scris poezii la revista şcolii şi a participat la olimpiadele de Limba şi literatura română. Cu toate acestea, a ales să urmeze cursurile Facultăţii de Maşini şi Utilaje pentru Construcţii Bucureşti.
Imediat după facultate, în 1990, a decis să se întoarcă acasă, la Slobozia, unde a lucrat pe un şantier de construcţii.„Eu eram specializată în utilajele care ajutau la construirea diferitelor imobile, drumuri, canale, etc. Poate vi se pare paradoxal, dar mă pricepeam la maşini. Ţin minte că, odată, am schimbat distribuţia Oltcit-ului pe care îl aveam, în parcarea de la blocul soacrei mele. M-a ajutat şi soţul, bineînţeles“, rememorează Mihaela Racoviţeanu.
Pasul spre cultură
A rezistat pe şantier doar un an. A aflat de un post de inginer muzeograf la Muzeul Naţional al Agriculturii şi a dat examen. A luat cu brio, iar timp de patru ani a ajutat Muzeul Agriculturii să devină un brand în România şi nu numai. În 1995, alege să fie referent cultural la Centrul Cultural Unesco „Ionel Perlea“, unde, timp de 11 ani, a organizat nenumărate festivaluri, expoziţii sau vernisaje.La Biblioteca „Ştefan Bănulescu“, ajunge în 2006, în urma unui concurs susţinut la consiliul judeţean.
Managerul bibliotecii
„Cu biblioteca, nu am avut deloc de-a face până atunci. Eram doar colegi în aceeaşi clădire, nimic mai mult. Abia după ce am câştigat postul de manager al bibliotecii, am văzut ce comori ascunde acest lăcaş de cultură. Pentru mine, fiecare zi de muncă aici r
