Fondul Monetar International isi da silinta. Romania a insistat pentru ca o delegatie a institutiei sa vina in Bucuresti si sa faca o analiza tehnica bazata pe rezultatele obtinute pana in luna septembrie si reprezentantii sai au fost de acord. Insa ce eforturi depune Romania pentru a indeplini cerintele FMI?
Pentru a primi a treia transa din imprumutul international, adica un plus de 1,5 miliarde de euro pentru Banca Nationala a Romaniei si bugetul de stat de la FMI si un miliard de euro din partea Comisiei Europene, ni s-au cerut cateva lucruri destul de simple. Sau, cel putin, ar trebui sa fie simple, daca Romania ar avea un Guvern si nu ar exista miza alegerilor prezidentiale.
Insa timingul nu este cel mai fericit. Ce politician si-ar dori sa impuna o masura extrem de nepopulara, cum ar fi majorarea taxelor sau disponibilizari masive si o stagnare a salariilor, pentru a reusi sa mentina deficitul bugetar anual in limita de 7,3% din produsul intern brut, asa cum ne-a cerut FMI, in conditiile in care fiecare partid isi doreste sa castige alegerile? Pana acum, niciunul.
Potrivit analistilor, FMI se va arata ceva mai flexibil, pana dupa alegeri. "Nu cred ca au vrut sa se implice in jocul electoral, pentru ca orice decizie drastica ar influenta rezultatul alegerilor, iar ei nu si-au dorit acest lucru", a declarat, pentru Ziare.com, Ionut Dumitrescu, sef departamente Cercetare Macroeconomica in cadrul Raiffeisen Bank. "Cred ca, dupa alegeri, Fondul Monetar International va fi mult mai aspru cu noi", a adaugat el.
Cheltuielile bugetare, cea mai mare problema a Romaniei
Guvernul cheltuie aproximativ 20 de procente din produsul intern brut pentru plata salariilor si a pensiilor, la care se adauga ajutoarele sociale, dobanzile la datoria publica si cheltuielile de functionare, printre altele.
Din aceast
