În ultimele luni de zile agenda mass-media este ocupată de discuţia cu privire la deficitul bugetar, cotele de impunere şi adoptarea Pactului de stabilitate bugetară. Nu ar fi nimic rău sau nenatural în această preocupare dacă aceasta ar fi focusată şi asupra altor aspecte, cel puţin la fel de importante. Mă refer în acest sens la profesionalism şi creativitate, două caracteristici ale aceleiaşi lumi înconjurătoare care ne pot ajuta să înţelegem şi să asimilăm criza economică pe care o trăim zilele acestea.
Multe se pot spune, filosofic sau economic, despre creativitate, însă cel mai important lucru l-a spus Raportul Thomas-Reuters - Top 100 Global Innovators atunci când vorbeşte despre creativitate ca fiind "the cornerstone of economic growth and success, for both the companies that innovate and the countries that embrace them".
În acelaşi sens, Institutul Naţional de Statistică în Anuarul statistic 2010 defineşte cercetarea-dezvoltarea ca fiind activitatea sistematică şi creatoare iniţiată pentru a spori volumul de cunoştinţe, inclusiv cunoştinţele despre om, cultură şi utilizarea acestor cunoştinţe pentru noi aplicaţii.
40% din companiile cuprinse în acest top sunt nord-americane, 31% sunt din Asia (Japonia are 27%, Coreea de Sud 4%, China nu are nimic chiar dacă are un număr superior de brevete, dar fără calitate şi influenţă) şi 29% din Europa (Franţa are 11 companii şi foarte interesant, Liechtenstein). 14 din cele 100 de companii sunt din sectorul Semiconductor and Electronic Component Manufacturing, unde 50% din companii sunt din SUA şi restul de 43% din Asia. Pentru Europa industriile din top sunt Machinery Industry şi Chemical Manufacturing. Asia este lider în Computer Hardware Manufacturing şi Automotive Manufacturing, iar Franţa este lider în Scientific Research, respectiv este ţara cu cele mai multe companii în top. Din Europa, în ace
