Angela Merkel merge mai departe şi va fi cancelar al Germaniei pentru încă patru ani. Aceasta este singura certitudine, deocamdată, după alegerile care au avut loc duminică, sub ochii unei Europe epuizate de criză, şi care, în lipsa unei alternative, s-a obişnuit să aştepte “lumina” de la Berlin.
Detaliile privind noul Guvern german sunt încă în ceaţă. Coaliţia conservatoare CDU-CSU a obţinut în jur de 42% din voturi, dar liberalii (FDP), cel de-al treilea membru al coaliţiei care a guvernat în ultimii patru ani, nu au reuşit să treacă pragul de 5%.
Aşa se face că “Mutti” (Mămica) - porecla de campanie a Angelei Merkel – va trebui să întindă o mână duşmanilor din SPD, social-democraţii, care au obţinut 26% din voturi. Scopul ar fi o mare coaliţie, o struţocămilă ideologică de tipul experimentului dâmboviţean PDL-PSD, eşuat lamentabil sub bagheta lui Emil Boc. Dar Merkel nu este Boc, iar Germania are o vastă experienţă în ale coabitării, de toate felurile.
Negocierile pentru noul Guvern vor fi facilitate şi de faptul că poziţia personală a Angelei Merkel, aflată la al treilea mandat consecutiv, este mai puternică decât oricând, ea fiind foarte aproape să depăşească recordul de longevitate politică al lui Margaret Thatcher, care a condus Guvernul britanic timp de 11 ani.
Urâtă în ţările din sudul Europei pentru “fixaţia” ei de a promova austeritatea, cu orice preţ, drept soluţie de ieşire din criză, Merkel este apreciată de majoritatea germanilor pentru modul în care a “pilotat” cea mai mare economie din UE, într-o perioadă plină de provocări. Ea este, probabil, singurul lider european care a crescut în popularitate în timpul crizei economice, fiind recunoscută drept lider de facto al zonei euro.
Victoria forţelor de dreapta în Germania nu va rămâne fără ecou în restul Europei. Triumful lui Merkel ar putea stopa asa
