Mădălina Maria Mareş are doar 15 ani. Este vârsta la care alte adolescente îşi fac planuri de viitor. Mădălina, însă, nu se gândeşte decât cum să fugă iar din centrul de plasament şi să se reapuce de prostituţie.
Este o adolescentă frumuşică foc. Poartă o pereche de pantaloni de blug, daţi din centru, mult prea lungi pentru ea şi un hanorac. Ţine tot timpul mâinile în buzunar, unde ascunde un pachet de ţigări Kent. Îi facem un compliment. „Nu sunt frumoasă“, neagă ea. Dar ochii i se umplu de lacrimi. „Am slăbit foarte mult“, adaugă ea. Nu-şi ridică ochii din pământ. Nu vorbeşte foarte mult. Inclusiv angajaţii centrului au mărturisit că au probleme cu ea în privinţa comunicării. Stă tot timpul cu faţa în pământ. Nu ne-a privit niciodată în ochi.
Pe 31 martie, poliţiştii din Mangalia au adus-o pe minoră la Adăpostul de zi şi de noapte pentru copiii străzii „Gheorghe Hagi“, după ce au prins-o că se prostitua. Fata fugise din centru în noiembrie 2009. „De atunci nu mai figurează la noi“, precizează psihologul centrului Petronela Leonte.
La 13 ani era analfabetă
Mădălina s-a născut în Oltina. Mai are două surori, spune ea. Angajaţii centrului ştiu doar de una. Părinţii i-au decedat. Tatăl, Aurel Mareş, pe 28 decembrie 2004, iar mama sa, Ioana, patru ani mai târziu, pe 14 iulie 2008. Aşa se face că Mădălina, fata cea mică, a ajuns într-o casă de copii, în 2008. „Când a venit pentru prima oară la noi nu ştia nici să scrie, nici să citească, deşi era în clasa a VII-a“, îşi aminteşte psihologul centrului.
Pe urmă, cu ajutorul educatorului casei de copii, fata a învăţat literele. A început şi clasa a VIII-a, fiind înscrisă, aşa cum sunt şi ceilalţi copii din centru, la Şcoala nr. 5 Nicolae Iorga, unitatea de învăţământ cea mai apropiată de adăpost.
Zorro, protectorul ei
Numai că nu a apucat să meargă prea multe zile la şcoală că