Copiii au numeroase temeri, unele exprimate, altele ascunse. Dacă nu sunt tratate, ele se pot transforma în tulburări de anxietate care, mai târziu, pot degenera chiar în afecţiuni psihice.
Un copil nu mănâncă de teamă să nu se sufoce, altul nu vrea să se mai ducă la şcoală pentru că, la un moment dat, nişte colegi au râs de el, în timp ce un alt copil nu poate dormi decât cu lumina aprinsă, pentru că se teme de monştrii din dulap sau de sub pat.
Grijile sunt normale pentru dezvoltarea normală ca adult şi este firesc pentru orice copil sănătos să se îngrijoreze, spun specialiştii, în cadrul unui studiu realizat de Reader’s Digest.
Ajutându-l pe copil să îşi depăşească aceste temeri, nu numai că se previne apariţia anxietăţii, dar se consolidează şi relaţiile dintre părinţi şi copii. Atâta timp cât veţi realiza un parteneriat cu cei mici pentru a le depăşi temerile, copiii vor vedea în dumneavoastră un important punct de sprijin.
„Gheara din stomac pe care o resimte înaintea susţinerii unui test motivează un copil să se străduiască mai mult şi să dea ce e mai bun din el“, susţine Marie Cumming, terapeut specializat în probleme de familie şi cuplu.
Dacă acest tip de anxietate este firesc şi motivant, atunci când temerile apar nejustificat, cresc în intensitate şi dezechilibrează regimul de viaţă al celui mic, înseamnă că este o problemă, iar copilul are nevoie fie de ajutorul părintelui, fie de cel al unui specialist.
De asemenea, în cazul în care copilul este deosebit de activ, încearcă să atragă atenţia celor din jur, pune întrebări înainte de a începe orice fel de activitate, iar testele de inteligenţă şi imaginaţie dovedesc că nu este nicio problemă, este necesar ca părinţii să apeleze la un psiholog.
Conform studiilor de specialitate, între 5 şi 18% dintre copii şi
