Experimentam perceptii construite si gustam estetici rafinate intr-o lume in care textul devine imagine, iar imaginea ajunge idee sau emotie. Traim intr-o lume desenata, in care fiecare tusa pe care o adaugam ne sterge trecutul si ne ingroasa gluma. Design-ul grafic prinde din ce in ce mai mult teren in contextul urban, de la aparitia sa in transportul public la invadarea super-marketurilor si de la mobilarea vizuala a magazinelor de servicii, in farmacii si locuri de comercializare a telefoniei mobile, la sufocarea cutiilor postale cu brosuri si pliante.
La limita dintre conceptualizarea-manufacturarea artistica si publicitatea-consumarea comerciala a unui produs, grafic design-ul ingenios (asa-numitul wit design) a devenit una dintre formele culturale cele mai interesante de aplicare a creativitatii vizuale ca modalitate de lecturare, intelegere si intrebuintare a lumii.
Intr-un asemenea context, graficienii au pornit de la ideea ca nu e indeajuns sa ne oprim la analizarea nevoii de lucruri si trairii situatiilor, ci ar trebui sa trecem la realizarea design-ului care sa ne aduca mai aproape de aceste lucruri. Astfel, ajungem la o forma inteligenta de comunicare, in care devenim constienti ca sintem provocati de creativitate si ca am putea fi subminati de educatia asimilata fara critica.
In incercarea lor de a-si explica demersul, graficienii sustin ca gindirea grafica ingenioasa, in sensul de spirituala (wit design), ar fi in fapt o gindire structurala, chiar daca s-ar baza pe "familiaritate" si "joc". Ceea ce e familiar ar putea tine de un cliseu vizual standard, de un icon grafic sau de o sintagma usor de recunoscut, asupra carora poate interveni jocul sub forma unei modalitati agile si spectaculoase de gindire cu un final neasteptat. Saltul de idei si rasturnarea de concepte pot sugera solutii de abordare imprevizibile, care ofera in final exper