Pentru construcţia şoselei, municipalitatea a demolat deja 36 de clădiri despre care instanţa a decis însă că ar fi trebuit să rămână în picioare. Mai mult, ONG-urile implicate ameninţă acum că vor mai chema o dată Primăria Capitalei în instanţă - de această dată, pentru a-i cere reconstruirea imobilelor distruse.
Edilii au reuşit „performanţa" de a pierde şase procese intentate de ONG-uri care au contestat modul în care s-au făcut demolările şi exproprierile pentru amenajarea şoselei Buzeşti-Berzei. Cel mai recent proces pierdut este cel prin care Curtea de Apel a suspendat definitiv şi irevocabil două autorizaţii de desfiinţare date de Primăria Capitalei pentru a demola 38 de imobile.
Dintre acestea, doar două au mai rămas la locul lor, iar toate celelalte au fost deja puse la pământ. „O să deschidem un nou proces prin care vom cere reconstruirea clădirilor demolate, pe cheltuiala primăriei. De asemenea, vom solicita judecătorilor să anuleze cele două autorizaţii de desfiinţare. Am ales pentru început varianta suspendării acestora, pentru că procesul se judecă mai repede", a declarat Nicuşor Dan, preşedintele Asociaţiei Salvaţi Bucureştiul. Imobilele demolate erau în proprietatea municipalităţii, după ce aceasta i-a despăgubit pe foştii proprietari. Pentru a putea construi şoseaua, au fost expropriate 83 de imobile, iar suma plătită de edili a fost de 29 milioane euro, a precizat Nicuşor Dan.
Prin autorizaţia de desfiinţare nr. 4/2011 a fos aprobată demolarea a 17 clădiri pentru diametrala Buzeşti-Berzei pe segmentul Mircea Vulcănescu - Dinicu Golescu, iar autorizaţia nr. 38/02011 a vizat 21 de clădiri pe segmentul Calea Griviţei - Mircea Vulcănescu.
Asociaţia Salvaţi Bucureştiul a invocat mai multe motive de ilegalitate când a atacat cele două autorizaţii. Este vorba despre faptul că actele respective s-au bazat pe un plan urbanistic zonal
