Jumătate din următoarele două tranşe vor finanţa, din nou, salariile şi pensiile, denumite generic „deficit bugetar“. Deşi la semnarea acordului finanţarea cheltuielilor curente ale statului era exclusă, 2009 ne-a arătat că împrumuturile externe, dar şi interne, s-au folosit în acest scop.

Autorităţile au respirat uşurate, ieri, când reprezentanţii FMI au dat ca sigură eliberarea celei de-a treia tranşe din împrumutul extern - 2,5 miliarde de euro (1,5 miliarde de la FMI şi un miliard de la CE) - la mijlocul lunii februarie.

Mai mult, experţii Fondului au transmis că datele macroeconomice s-au îmbunătăţit din noiembrie până acum, ca urmare a revigorării cererii externe.

Jumătatea bună

Analiştii financiar-bancari spun că doar jumătate din împrumutul extern a primit destinaţia corectă, şi asta mulţumită BNR. Potrivit consultantului de investiţii al KTD Invest, Iulian Panait, banca centrală a folosit banii pentru asigurarea stabilităţii cursului de schimb.

„O parte din bani s-a dus la Banca Naţională, şi acolo au fost folosiţi conform scopului pentru care au şi fost atrase aceste împrumuturi, adică asigurarea stabilităţii pe piaţa valutară", a spus Panait.

Cealaltă jumătate însă, a fost consumată fără a aduce niciun fel de plus-valoare. „Întotdeauna am avut problema asta în România: BNR îşi face onorabil treaba de cele mai multe ori, iar guvernul mai în toate cazurile ratează obiectivul", a adăugat Panait.

Consultantul spune că următoarele tranşe ar trebui investite cu responsabilitate, şi nu cheltuite pe salarii şi pensii, amintind că banii vor trebui daţi înapoi, cu dobândă, din buzunarele plătitorilor de taxe şi impozite.

„Singura destinaţie acceptabilă a banilor pe care îi împrumută guvernul sunt investiţiile de infrastructură. Cred că în ceea ce priveşte cheltuielile curente, autorităţile ar trebui să se întindă