Prilej de isterizare patriotarda, de alegatii teologale si excelent debuseu, totodata, pentru politicul de orice calibru: vizita patriarhului Kirill (cu kappa, ca sa se vada alogenul si ortografic!). Polarizarea aceasta de atitudini (si de artilerie mediatica, in acelasi timp) cel mai bine a reusit s-o exprime "Timpul", in numarul sau din joia trecuta. Citatul e absolut caracteristic pentru starea de spirit a dreptei intelectuale, ca sa zic asa, si e facut suta la suta din tonul arhirecongnoscibil al anilor '90 (secolul trecut, fireste), cind maniheita renta abundent din punct de vedere politic, administrativ si, bineinteles, economic: "Cred ca, simbata, clopotele bisericilor din R. Moldova vor bate altfel. Unele vor bate a primejdie, ca pe timpurile cind dadeau turcii, altele - a smerenie in fata lui IPS Kirill, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse, care vine sa-i ingenuncheze pe moldoveni sub patrafirul sau"... Spre a preveni insa orice fel de rastalmaciri: nu sint deloc fanul Patriarhului, dupa cum nici zelatorul Bisericii in genere si fata de clericale am mai curind o atitudine critica decit, cum sa spun?, una conformista, de subscriere. In parte, imi dau seama, din vina educatiei (in toti anii nostri de scoala, popii au fost fie demonizati, fie, mai frecvent, caricaturizati), in alta parte, insa, neindoios, din "pasa" preotilor insisi. Nici nu-si mai ascund avaritia si metehnele lumesti, afacerile, de regula, oneroase, averile indecent de intinse. Incultura le e scrisa pe chip, badarania le transpare din maniere, cit despre nesimtire, grosime de obraz, ai avea nevoie de ore intregi sa pronunti doar rezumatul, pomelnicul integral impunind deja timpi de emisie. In orasul nostru, unde, in putinele gradinite ramase, copiii dorm cite doi si chiar cite trei intr-un patuc, maicile - femei rumene, plesnind de vitalitate - isi fac treaba tocmai intr-un asemenea local. Dar