Mai întâi au speriat magazinele electronice cu setea lor după produse occidentale pe cheltuiala altora. Acum, pe lângă micile furtişaguri, odată cu dezvoltarea societăţii pe ansamblu şi progresele economice, se constată încă o evoluţie - a metodelor de fraudare, devenite tot mai inteligente. Şi, de la firmele de asigurări la fondurile europene, de la evaziunea fiscală la proprietatea intelectuală, românii amatori de câştiguri rapide nu iartă nimic. Ultimul raport al

Mai întâi au speriat magazinele electronice cu setea lor după produse occidentale pe cheltuiala altora. Acum, pe lângă micile furtişaguri, odată cu dezvoltarea societăţii pe ansamblu şi progresele economice, se constată încă o evoluţie - a metodelor de fraudare, devenite tot mai inteligente. Şi, de la firmele de asigurări la fondurile europene, de la evaziunea fiscală la proprietatea intelectuală, românii amatori de câştiguri rapide nu iartă nimic.

Ultimul raport al Oficiului European de Luptă Antifraudă ne plasează pe primul loc ca număr de fraude în fondurile europene. În peisajul mondial al escrocheriilor, ne evidenţiem totuşi prin ceva: hoţii noştri rămân adepţii „găinăriilor“, fraudele efectuate în spaţiul autohton, deşi multe, fiind adesea ridicole din punct de vedere financiar. Cel puţin cele care au fost descoperite.

Fraudele sunt comise de persoane cu funcţii de conducere. Spre exemplu, cei ce se fac vinovaţi de nereguli în cazul proiectelor finanţate în cadrul programului PHARE sunt influenţi la nivel local şi regional, cu conexiuni în mediul economic, politic şi administrativ, spun reprezentanţii Departamentului de Luptă Anti Fraudă, reprezentanţa locală a OLAF. Potrivit acestora, folosirea de documente justificative false (54%), schimbarea destinaţiei fondurilor (24%) şi nerespectarea normelor de achiziţii publice